Iubita Dorului, inotand prin barba-i verde Calcata-n picioare de albastrii miei ai abisului, Panditi din fundul genunii de lupi-mi ingroziti de perspectivele viitoarei domesticiri; Esti de acord? Nici tu? Ma pun de craca de cires in floare, Caci lupii n-asteapta milenii de cuvinte pentru a savura ciolanul ovin. Esentialul penetrarii barierelor sufletului canin Se regaseste in blana de oaie a fostului miel, Ce tanjeste iarasi dupa verdele crud al ierbii din barba. Compusa de: Vasilescu Ciprian
Unilica Bibilica Titilica DeDePane Gogorane DeArdei DeDeVulpe Pătlăgică Bobornete Ţucă (Cules de: Vasilescu Costel)
Uneori la joaca trebuia sa tragem la sorţi cine se pune primul sau sa facem anumite echipe. Astfel ca ajungeam sa facem asa zisele trageri la sorţi prin numarare si eliminare. 1.Tragerea la sorţi: ecătă becătă Ecătă becătă şucătă nau Oabe fabe de mânau Ex pres puiul buc Nau 2. Tragere la sorti: pacific In oceanul Pacific A iesit un peste mic Si pe coada lui scria Iesi afara dum-nea-ta (Cules de: Vasilescu Costel)
Venind dinspre Roşiori, la răspântia din Satu-Vechi, zis şi Muţi, că acolo s-a stabilit prima oară o familie de muţi, nu o ţii înainte către Săceni, ci aci o iei la stânga, treci pârâul Burdea, treci de Odobeasca apoi valea de la pădurea Laia şi gata, intri în Drăcşani pe unde era odată CAP-ul. Intrarea e mai mult pustie acum decât plină de viaţă cum era odinioară, dar inima bătrână a satului încă mai bate; cârciuma din poiană, de la S. Maria, încă işi adună pruncii-n prag.
Care mai de care, oameni ai satului, vrednici sau gospodari, vin la un "team building" să mai discute un pic de politică, un pic de fotbal, un pic de artă plastică, facepainting, bodypainting şi altele, ca doar merită ... nu? Pai merită dupa o zi de adunatură: unii au fost cu xaxia pe Soat toată ziua, alţii au prijonit cultura să nu se răjghine, alţii au pus câte un fier de plug la fântână sa se cumpene bine. Sunt de acei care au fost cu dobitoacele la încălţat sau la belciugeala, dar şi din cei care au mai pregatit groapa la cate o răcitură. Sunt oameni care muncesc, oameni vrednici sau gospodari. Şi-ţi dai seama care-i unul şi care-i celalalt. Iţi dai seama, omule, după cum linge o bere sau mai multe; că aşa e el vrednic sau gospodar. Dacă bea o bere două omul e vrednic. Dacă bea o navetă clar e gospodar că are bani mai mulţi ... o avea şi oi. Despre aştia din urma, despre gospodari, vreu eu sa scriu şi să vă spun câteva povestioare.
La un moment dat erau doi prieteni: unul călugar şi unul mai învaţat, că ăsta mai învăţat scrisese şi nişte cărţi despre sat ... îi făcuse ăla al lu ingineru coperta, dar nu-l platise că aşa era el ... ma rog. Îi vedeai împreuna mai mereu la sfarşit de săptămână. Ambii la pensie ... ce sa facă? Mai discutau mai una alta ... că, într-o bună zi, se cam întinseră la discuţii, şi, de vrednici ce erau, au facut ditamai gospodaria pînă seara târziu când au trebuit să se retraga pe la casele lor. Dacă cel învăţat era mai aproape, călugărul mai avea ceva de mers. Şi merse călugărul, şi merse, zi de vară, şanţ in şanţ, până ajunse acasă obosit şi lihnit de foame. Giorţaiau maţele de-ţi era mai mare dragu de ele.
Încet, încet, pe nesimţite, ca să n-o trezeasca pe nevasta-sa, intră în bucătărie pe întuneric şi, bâjbâind, gaseşte o oala. Işi lua o farfurie şi polonicul şi încet işi pune neşte ciorbă. N-o mai încălzeşte ca e foamea mare. Bagă o farfurie, două şi se culcă "satisfacut". Totul normal până acum. Întocmai ... că chiar aci e treaba. Se trezeşte el dimineaţa şi după mustrarea făcută de nevasta: - Unde-ai fost ma nenorocitule? la ce ora ai venit? eu, care toata ziua muncesc şi ţie nu-ţi pasă ... chestii obişnuite în familie, zice asta din urmă, călugarul de: - Da mai lasa-ma femeie-n pace ca nu prea ma simt bine ... acu mai ţipi şi tu ... - Păi cum sa te simţi bine, dacă bagi în tine ca-n vapor. Bei de-ţi pierzi minţile. Nu ştiu cum rezişti atâta ? Ai rezistenţă nu gluma. Te trezişti, mănânci, mergi la cârciuma, vii mort de beat şi te culci. Apoi din nou tot aşa ... O lăsă călugarul să turuie câteva minute şi-i zise, ca să schimbe vorba: - Auzi FA dar tu ce Dumnezeu ciorba ai facut ? Că n-a fost bună de nimic ... şi carnea aia aţoasa din ea n-a fost fiartă deloc. La care ea îndreptându-se curioasa spre bucatarie: - Ce ciorbă bă dementule ? Eu n-am facut nicio ciorbă. Ce visezi acolo? ... aaaaaauuu (a ajuns în bucătărie) ... beţivule ... aaaaaauuuu ... tu ai mancat lăturile unde am spălat eu vase .... aaaaaauuuuu ... ai mancat şi din buretele de vase ... o sa spun la toata luuumea ! Între timp călugărul paşea agale, sa faca o livrare, spre wc ... (Culeasă şi compusă de: Vasilescu Costel) (Inspirată din fapte reale)
La noi în sat e un tirist, nea Nae a lu Bodârlău, un om care a mers pe tir. A ieşit la pensie şi işi vede acum de gospodarie. E om respectat în sat şi om mare la sfat. Are o vacă şi o duce în planişte, ca toată lumea, la văcar, s-o pască. Nu stă departe de planişte ... decât iese din curte şi face câţiva paşi. Vaca borţoasa, mai sa nască şi nu alta ... că zise nea Nae când se întalni cu văcarul: - Auzi mă Pulică, dac-o vezi că dă se se culce, o mâi dindărăt şi mi-o aduci acasă ... iţi dau şi eu o ţuica ... inteleseşi ? - Da nea Nae, am eu grija, zise văcaru după care ridica bâta şi strigă din toţi boşogii către o surată ieşita din cireadă : hîdia tuţ Dumnezeii măti dă animal ... după care disparu la treburile lui. Bun şi făcut, omul nostru se întoarse acasa şi se puse pe gospodărit. Şi gospodari, şi gospodari şi el şi nevasta-sa până după amiază când începură câinii să latre ca la lup. Iese el afară ... văcaru la poartă cu o vacă dindarat: - Nea Nae, se lăsă, şi ţi-o adusă-i ... cum zise-şi matale, ... de ... Zis şi făcut. Ia Nae vaca, o bagă în grajd cu ajutorul văcarului, apoi scoate o ţuica ... ca motiv avea. Citesc ei o sticlă, după care, văcaru pleacă în ale lui. După asta începe sa dea târcoale la vacă sa vada ce face, daca naste, daca nu. După ce trece vreo oră şi vede el că vaca ar da să nască dar nu poate, sună la veterinar să-i zică să vină. Vine şi veterinarul, vede care-i treaba şi face o injecţie la vaca: - Stai liniştit nea Nae că o să nască. Te costă un milion două sute ... - Ce să coste ? - zise Nae. - Pai injecţia de ... ca să nască. Ce, vroiai sa stai cu viţelu în ea sa moară ? - Auuu ... o gramada de bani ... tui mama măsi. Ma duc sa-i aduc ... bei o ţuica ? - Multumesc nea Nae dar nu pot ca sunt cu masina si trebuie sa ajung si-n alte locuri. Si pleaca nea Nae in casa sa aduca banii, amarat ca a ratat un bun motiv de baut. Zis şi făcut. Mai aşteaptă vreo oră, şi când se duce în grajd, vaca deja fătase. Bun ... asta e ... dai un ban dar rezolvi problema - zise el in gand - si mai trase o duşca. Se duce la nevasta, îi spune şi iar se pune pe gospodărit. Dar nu trece mult şi iar hărmălaie afară, câinii lătrau ca la urs ... - Care eşti mă de strigi asa ? ... ho ... că nu dau turcii ... Era nea Costica al lui Carvaci. - Bre Nae, auzi, nu cumva vaca mea e la tine? că nu-mi găsesc vaca şi auzii de la ăla al lu Pulică că pe la prânz ţi-a adus o vacă. - Asa si ? Eu i-am zis sa-mi aduca vaca acasa. Ce crezi ca fură vaci şi mi le aduce mie ? Mi-a adus-o ca da sa nască. - E asta-i acu ... şi vaca mea era pe născute şi mă gândii că poate le-a încurcat prostu şi ţi-a adus-o pe a mea. - Bine - zise nea Nae - du-te şi verifică in grajd ... ai grija sa nu sperii viţelu. Intră nea Costică ... când ... ce sa-i vadă ochii ? ... vaca lui :
- Bă nebunule ... e vaca mea bă ! - Aii ! - zise Nae - şi intră în grajd. - Ce Dumnezeu, ba Nae, tu nu-ţi cunoşti vaca ? ... acu că ala al lui Pulică e prost şi nu ştie toate vacile ale cui sunt, mai inteleg, dar tu nu te uitaşi la ea ? - Aoleo ... ai dreptate bă Costica. A mea nu are stea în frunte. Nevasta-mea o băgă în grajd când veni al lu Pulică la prânz (minţi el). Eu ştiu ce facură ei ? Bine că a fătat şi s-a rezolvat. Sa ştii ca am chemat doctorul. I-a facut şi injecţie. Un milion doua sute i-am dat. - Bă Nae, asta e treaba ta ce-ai facut tu cu doctorul. Eu imi iau vaca şi plec acasa. - Cum adică? - zice nea Nae - Pai şi mie cine-mi dă banii? - Pai ce, i-am plătit eu ? - zice nea Costica - Dacă era vaca la mine-n bătătură ştiam ce să-i fac, nu chemam pe pârlitu ala de doctor să-mi ia o gramadă de bani. Nu ma interesează. - Ia uite bă si la asta - zice Nae - vine să-şi ia vaca gata fătată, fără nicio grijă. Păi ce sunt eu aici ... maternitate? Fara să-mi dai banii de-i plătii nici nu ma gândesc. Hai ieşi afară din curte. Te aştept cu banii. - Mă duc la poliţie, zice nea Costică, mai vedem noi ... Ce-s eu vinovat ca erai tu beat? Ai baut de-ai chiorât şi nu ţi-ai mai cunoscut nici vaca? Ce ? nu stiu eu ? ... si se îndepartă comentând pe uliţă. Între timp, Pulică văcarul venea c-o vacă dindărăt ... (Culeasă şi compusă de: Vasilescu Costel) (Inspirată din fapte reale)
Bocancul meu cu toc pingelit Fara siret si fara catarami Umbla cam mult de la o vreme Si sare foarte des gardul cazarmii Mai ieri, bocancul drept mi-a zis onest: "Stapane te detest si te urasc, Esti prea greoi si prea umflat Mai lasa-l dracu de umblat" -"Ia taca-ti gura secatura C-acusi te arunc pe batatura!" Si ii facui un rostogol Intr-o baltoaca cu namol. Cand am iesit apoi, afara-n strada Citind pe garduri un imens anunt Bocancul imi zicea facand parada: "Vezi, boule, ca ai iesit descult !" si apoi "Ca sa mi se para mai scurt timpul pana la iesirea in invoirea m-am apucat sa-mi admir bocancii. M-am simtit, intr-un fel, vinovat cu ceva fata de ei, ceea ce m-a determinat sa scriu aceste versuri. Era sambata ..." (Compusa de: Niculicioiu Gigi la data 13-XII-1986)
... Cai ferate, trenuri, gari, semafoare, intrebari, genti, sacose, geamantane, mame, tati, burlaci, cucoane, oameni cu copii in bratze, unchi, matusi, bunici si tzatze, oratanii, gaste, ratze, impegatzi, palete, frane, personalul care vine si rapidul care pleaca, o bariera cade-n graba si opreste-n loc o raba, chioscuri, ziare si reviste, fotografi de zile triste, ganduri, planuri, sentimente, ere, veacuri si momente, garduri, usi, ferestre, clantze, si priviri fara sperante, popi, ciobani, femei, barbati, militari incorporati, lume multa, harmalaie, vanzoleala si bataie, nasul, controlor civil, plange-n gara un copil, o batrana scoate apa si o vaca se adapa, muzica, dans si antreu, zgomot, tacanit de tren, suiera cam suparat un marfar intarziat, tragedie si sperantza, prima clipa de vacantza ... AMR 3 zile (Compusa de: Niculicioiu Gigi la data 21-IV-1987)
Nu stiu daca bunicul meu A incaput langa tac-sau Dar stiu ca fiu-sau N-a inca, incaput langa el Si l-a mutat Eu, Cred ca nu incap langa tata Dar, deocamdata ne acceptam Caci el, zice una Eu zic alta Si cateodata, ne mai certam Poate ca nici eu nu incap langa tata Dar...! Unde-i baiatul ?... Unde mi-e fata ?... (Compusa de: Niculicioiu Gigi la data 14-XII-1998)
"Zambetul, este in exclusivitate o calitate a omului; prostii, de aceea rad mereu, ca sa arate ca sunt oameni !" "Sa fim oameni atata timp cat stiinta n-a descoperit ca suntem altceva !" "Cel mai dureros lucru este sa te stii "in plus" acolo unde erai TOTUL !" "Iubirea este cea mai nobila forma de canibalism !" "Cand ai cazut invata-te sa te ridici si mergi mai departe, iar daca nu reusesti ... opreste-te de tot !" "Ca sa fii fericit o clipa - RAZBUNA-TE ! Ca sa fii fericit o viata - IARTA !" (Culese de: Niculicioiu Gigi) "Sunt unii atat de prosti ca daca li se iveste o idee geniala la suprafata creierului se sinucide de atata singuratate !" "Oricat o scuturi tot mai ramane o picatura in chiloti !" "Nu te contrazice cu prostul ca risti sa te confunde lumea cu el !" "Nu mor caii cand vor cainii !" "Mai tata sa stii tu ca atunci cand n-or mai exista prosti o s-o ducem rau de tot !" "Cel mai usor lucru din lume este sa te lasi de fumat. Sunt unele persoane care se lasa de nenumarate ori !" "Sa simulezi un orgasm e usor. Sa simulezi o erectie este mai greu !" "Moartea trebuie privita cu indiferenta !" "Daca simti ca nu mai ai fler aprovizioneaza la cel mai apropiat supermarchet !" "Mersul la biserica nu te face credincios, asa cum statul intr-un garaj nu te face masina !" "Daca, doar, nu mananci de dulce asta nu inseamna ca ai tinut post !" "Mitocanului nu-i poti bate obrazul pentru ca el s-a nascut jignit !" "Romanul s-a invatat sa aiba din toate ... cate nimic !" "Cine a zis ca prostia nu doare n-a zis bine deloc. Prostia ne doare pre noi ceilalti !" "Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le ducem cu noi pâna la urma sunt propriile noastre sentimente, dragostele noastre, patemile noastre, urile si adversitatile noastre. Ma-ntreb: noi, la capatul vietii noastre, ce-am lasa în afara? Banuiesc ca putem lasa niste sentimente. Mai putin de ura, întrucâtva de patemi dar... de dragoste mai ales. !" (Nichita Stanescu) Elogiu catre Eminescu via Calinescu "Ape vor seca in albie si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate, si câte o stea va vesteji pe cer în departari, pâna când acest pamânt sa-si strânga toate sevele si sa le ridice în teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale." (George Calinescu) (Culese de: Vasilescu Costel)
Si iata Imbracata in verde Cu lauri, Cu grauri, Cu flori, Cu fiori, Cu berze Chiar treze Din nou se arata Purtata de vant Ca nimeni nu crede Dar trece Purtata de vant Iar lauri Si grauri Si flori Cu fiori Si berze Doar treze Li-i frica de rece Si liberi aleg Alt loc pe pamant Din nou se arata Dar purtata de vant Ea pleaca Insa stau impacat doar la gandul Ca stie etatea acestui pamant (Compusa de: Vasilescu Costel)
Nimic am fost, dar acum simt si vad, gust tot ce nu-i venin Apoi invat, apoi iubesc, apoi traiesc viata din plin Las totul in urma si-am sa plec cu un dric Am fost ... Ce-am fost? Acum? ... nimic ! (Compusa de: Vasilescu Costel)
La noi in sat exista o fantana. Asa si ? Ce daca ?... ati putea spune. Da aceasta fantana are un farmec aparte. Aparent pare o fantana normala, cu apa (nu?) la care se opresc vitele satului la intoarcerea de la pasunat sa-si mai domoleasca setea. O poti privi o zi intreaga si nu poti spune daca are sau nu ceva special. Nu are, nu are nici macar cumpana, asa cum aveau suratele ei mai hat, odinioara. Dar daca intrebati in stanga sau in dreapta: "Hei bade ... care-i treaba cu fantana cea, c-am auzit ca ar fi oarce de povestit ? " cu siguranta ca-ai auzi o istorioara interesanta si binenteles diferita, in functie din ce pacatoasa de gura iese. Oricum istorioara in esenta ei va fi intotdeauna aceiasi: blestemata de fantana, cu coaja ei alba farmeca si ademeneste babele din sat.
Conita Leana sa-i spunem, intra in vrie. Viata aspra, lipsa barbatului, cainele vecinului care nu-i da pace in noptile cu luna, si mai ales arsita zilei de Marti o sleiesc de puteri. Pe cer niciun pic de nor. Soarele straluceste ca prostu. Slabiciunea ei este simtita de nastrusnica fantana, mai ales ca Lenuta locuieste la o aruncatura de bat (la propriu). Fermecata femeia vede "adevarata" iesire din labirintul vietii ei. Capul sus, umerii drepti ... e mandra ... punct de reper "Fantana". Lenuta e femeie inalta, atleta, pletele ei lungi si matasoase murmura sub basma, ochii negrii scanteietori, ficsi, patrunzatori, stau ascunsi in spatele nenumaratelor dioptrii. Se ridica de pe scaunul carpit cu cuie si sarma. Porneste. Ai crede ca o face cu teama, cu incertitudine. Nicidecum. Nu e un travaliu, e un salt de caprioara. Un pas, inca un pas ... distanta se micsoreaza vazand cu ochii ... inca unul si salt ... timpul se opreste in loc ... bulendrele fluturande, picioarele in fata, pluteste in aer pe langa jgheab, peste marginea fantanii, apoi trosc cu capul in roata fantanii ... se trezeste la realitate. E prea tarziu ... forta gravitational isi face datoria si cu o acceleratie de 9.8 (parca) m/s ajunge rapid pe fundul fantanii, care, culmea, nu are o cantitate impresionanta de apa. Conita Lenuta, racorita bine, cu apa pana la brau, cu o mana clefetita striga dupa ajutor: Help ! Help ! Help !
Nu trece mult timp. Sa zicem 2 luni ? In fine ... mamaie Victorita-i vecina cu conita Leana. A auzit patzania ei. A vazut cum viata conitei Lenuta s-a schimbat. Trece zilnic pe langa fantana ... Are si ea o viata aspra, dar nu-i lipseste barbatul si in plus cainele-i al ei, dar arsita ... eeeee ... si-apoi nici nu-i chiar atat de adanca NU ? Nu-si gaseste curajul. La cautat la biserica, la cautat la sfatul babutelor, in ghiocul tigancii. De ce sa va mai tin in suspans ... ce mai ... la gasit acolo unde spera mai putin, la barbatul ei. O cearta serioasa a pus capac si ceatza pe ochi. Un, doi, trei ... (erau doua aruncaturi de bat) ... patru, cinci, sase, piciorul drept, apoi cel stang si ... jump, a doua victima. Apa pana la brau, rece, buna de baut (sau ma rog) poti supravietui o buna perioada pana cand ajunge cineva sa te scoata. Nimic grav nu s-a intamplat, si asta-i foarte bine. Doar pe la colturi se barfeste, se mai infloreste, iar cu totii se intreaba care-i urmatoarea. In fiecare dimineatza trec vacarii si ofteaza adanc cand vad fantana goala si parca fara niciun scop. (Culeasa si compusa de: Vasilescu Costel) (Inspirata din fapte reale)
Un barbat a gasit intr-o zi un ou de vultur. L-a luat si l-a pus in cuibul unei gaini din ograda sa. Odata cu puii de gaina a iesit si puiul de vultur iar acesta a crescut impreuna cu ei. Toata viata lui, vulturul a facut ceea ce faceau si gainile de curte, scurmand pamantul dupa viermi si insecte, gandindu-se ca si el e gaina.. Intr-o zi, vazand o pasare pe cer, a inceput sa dea din aripi si chiar a reusit sa zboare cativa metri in aer. Cand au vazut aceasta, pasarile din curte au inceput sa rada spunandu-i ca degeaba incearca sa imite zborul pasarilor...oricum nu va reusi pentru ca nu este altceva decat o gaina...iar gainile nu zboara. Anii au trecut si vulturul a imbatranit. Intr-o zi a vazut o pasare mare si impunãtoare deasupra lui, pe cer. Ea zbura cu maiestrie in bataia vantului, dand cu forta din aripile sale puternice si aurii. Batranul vultur s-a uitat in sus cu teama dar si cu respect. "Cine e aceasta pasare?" a intrebat. "Acesta e vulturul, regele pasarilor" au raspuns pasarile de curte. "El apartine cerului. Noi apartinem Pamantului pentru cã suntem gaini. Astfel, vulturul a trait si a murit ca o gaina, pentru ca asta i s-a spus ca este." (Culeasa de: Vasilescu Costel) (inspiratie Anthony de Mello)
Intr-o zi, plimbandu-se prin padure, un om gasi un pui de vultur de abia iesit din gaoace. Dandu-si seama ca daca l-ar fi lasat acolo, singur si parasit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua puiul acasa si-l puse intr-un cotet, impreuna cu niste pui de gaina. Puiul de vultur crescu alaturi de acestia si, bineinteles, invata sa se poarte ca o gaina: scormonea pamantul pentru a gasi viermi si insecte, manca semintele pe care i le dadea stapanul, cloncanea si cotcodacea, iar daca batea din aripi nu se ridica mai mult de cateva zeci de centimetri. Au trecut astfel cateva luni, timp in care vulturul nu se indoi nici o clipa ca locul lui ar fi altundeva decat in curtea stapanului, printre celelalte gaini. Mai mult, era convins ca el insusi este o gaina. Pana cand, intr-o zi, privind spre cerul albastru si fara nori, vazu un alt vultur planand maiestuos, aproape fara a-si misca aripile robuste. Vulturul a inteles dintr-o data care este adevarata lui natura. Si-a dat seama ca nu exista obstacole care sa-l impiedice sa zboare, in afara de cele din mintea lui, si, dupa cateva tentative, s-a ridicat in zbor spre infinit, intr-adevar liber. Dupa ce au vazut ca fostul lor tovaras de joaca si de seminte si-a luat zborul, pierzadu-se in imensitatea cerului, multe din gaini au devenit constiente de trista lor situatie si au inceput sa viseze sa devina vulturi. Incepura sa circule, la inceput aproape clandestin, apoi mai deschis, niste filosofii ciudate care argumentau ca fiecare gaina avea inauntrul sau un vultur care astepta sa fie eliberat. "Conditia de gaina nu este decat rezultatul unor credinte limitante", substineau niste gaini-profete, "schimbati credintele, si cerul va fi al vostru". Aparusera tot felul de carti in domeniu, cu titluri gen "Cum sa devii un vultur in 30 de zile", "Vulturocibernetica", "Analiza vulturactionala", "Minunile zborului", "Declanseaza vulturul din tine" s.a.m.d. Pentru cei care aveau bani de cheltuit, aparusera si seminarii (de Programare Gainolingvistica) si cursuri audio si video, unde se invata cum sa vizualaizezi lumea vazuta de sus, cum sa recunosti sunetele celorlalte pasari (sa te pui in rapport), cum sa percepi senzatia vantului in aripile tale (condita de vultur nu poate fi atinsa fara concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite). Mai interesant, aparuse si o metoda de analiza (gainogramma), care depista 9 feluri de a fi gaina, si in consecinta 9 drumuri diferite spre a deveni vultur. Aparusera si niste tehnici, cum ar fi Echilibrul Gainoemotional si CFT (chicken freedom technique), care te invatau ce se intampla daca apesi pe niste puncte de pe cap si piept spunand "Iubesc si respect aripile mele", si anume ca iti va trece frica de inaltime (principalul obstacol in drumul de dezvoltare spre conditia de vultur). O gaina mai intreprinzatoare decat celelalte puse la cale un sistem de multilevel marketing care consta intr-un complex sistem de puncte care se obtineau vanzand cursuri si seminarii celorlate gaini, argumentand ca ridicarea in ierarhia sistemului era metoda cea mai sigura pentru a se apropria de starea de vultur. Cine frecventa un numar suficient de cursuri putea sa devina "gainocoach certificat", si ii ajuta pe ceilalti sa mearga mai rapind pe drumul dezvoltarii. Nu e nevoie sa spun ca atunci cand cineva, in lipsa totala a unor rezultate concrete, isi exprima indoielile asupra sensului pe care l- ar avea toata treaba asta, era imediat acuzat - din partea celor mai exaltati si convinsi - ca este stapanit de credinte limintante si blocat de gandul negativ. Mai ales, i se repeta in continuu: "Aminteste-ti de fostul nostru tovaras, care dupa o viata de gaina a putut sa zboare; pune angajament si credinta, si o sa reusesti si tu." .... Ultimele stiri din cotet imi confirma ca niste gaini s-au imbogatit, altele tot cauta tehnica potrivita pentru a se ridica in zbor, si altele asteapta venirea Marelui Gaina care ii va scoate din conditia lor. Din cate am aflat, nimeni dintre ei nu s-a mai ridicat de la pamant mai mult decat niste zeci de centrimetri. (Culeasa de: Vasilescu Costel) (Inspiratie Anthony de Mello)
Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra scarii o legatura de banane. Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte care ramaneau jos. Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce scarile, celelalte nu o lasau sa urce. Dupa mai mult timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda tentatiei bananelor. Atunci oamenii de stiinta au inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara. A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al cincilea au fost schimbati. In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece, continuau sa loveasca maimutele care incercau sa ajunga la banane. Daca ar fi fost posibil ca maimutele sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost: "Nu stim. Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..." "E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a unei prejudecati" - Einstein (Culeasa de: Vasilescu Costel)