Miei albastri

	Iubita Dorului, inotand prin barba-i verde
    Calcata-n picioare de albastrii miei ai abisului,
    Panditi din fundul genunii de lupi-mi ingroziti de perspectivele viitoarei domesticiri;

    Esti de acord? Nici tu?
    Ma pun de craca de cires in floare,
    Caci lupii n-asteapta milenii de cuvinte pentru a savura ciolanul ovin.

    Esentialul penetrarii barierelor sufletului canin
    Se regaseste in blana de oaie a fostului miel,
    Ce tanjeste iarasi dupa verdele crud al ierbii din barba.

				Compusa de: Vasilescu Ciprian 
				

Numaratoarea pe curcaneste

	Unilica
	Bibilica
	Titilica
	DeDePane
	Gogorane
	DeArdei
	DeDeVulpe
	Pătlăgică
	Bobornete
	Ţucă

				(Cules de: Vasilescu Costel)
				

Tragere la sorti

    Uneori la joaca trebuia sa tragem la sorţi cine se pune primul sau sa 
facem anumite echipe. Astfel ca ajungeam sa facem asa zisele trageri la 
sorţi prin numarare si eliminare.
   				
    1.Tragerea la sorţi: ecătă becătă
    
	Ecătă becătă şucătă nau
	Oabe fabe de mânau
	Ex pres puiul buc
	Nau


    2. Tragere la sorti: pacific
    
	In oceanul Pacific
	A iesit un peste mic
	Si pe coada lui scria
	Iesi afara dum-nea-ta

				(Cules de: Vasilescu Costel)

Oameni vrednici sau gospodari

	Venind dinspre Roşiori, la răspântia din Satu-Vechi, zis şi Muţi, că acolo s-a stabilit prima oară 
o familie de muţi, nu o ţii înainte către Săceni, ci aci o iei la stânga, treci pârâul Burdea, treci de 
Odobeasca apoi valea de la pădurea Laia şi gata, intri în Drăcşani pe unde era odată CAP-ul. Intrarea e mai 
mult pustie acum decât plină de viaţă cum era odinioară, dar inima bătrână a satului încă mai bate; cârciuma 
din poiană, de la S. Maria, încă işi adună pruncii-n prag. 

    Care mai de care, oameni ai satului, vrednici sau gospodari, vin la un "team building" să mai 
discute un pic de politică, un pic de fotbal, un pic de artă plastică, facepainting, bodypainting şi 
altele, ca doar merită ... nu? Pai merită dupa o zi de adunatură: unii au fost cu xaxia pe Soat 
toată ziua, alţii au prijonit cultura să nu se răjghine, alţii au pus câte un fier de plug la fântână
sa se cumpene bine. Sunt de acei care au fost cu dobitoacele la încălţat sau la belciugeala, dar şi din 
cei care au mai pregatit groapa la cate o răcitură. Sunt oameni care muncesc, oameni vrednici sau 
gospodari. Şi-ţi dai seama care-i unul şi care-i celalalt. Iţi dai seama, omule, după cum linge o bere 
sau mai multe; că aşa e el vrednic sau gospodar. Dacă bea o bere două omul e vrednic. Dacă bea o navetă 
clar e gospodar că are bani mai mulţi ... o avea şi oi. Despre aştia din urma, despre gospodari, vreu 
eu sa scriu şi să vă spun câteva povestioare. 

Gospodarul calugar şi domnul cel invatat

	La un moment dat erau doi prieteni: unul călugar şi unul mai învaţat, că ăsta mai învăţat scrisese 
şi nişte cărţi despre sat ... îi făcuse ăla al lu ingineru coperta, dar nu-l platise că aşa era el ... 
ma rog. Îi vedeai împreuna mai mereu la sfarşit de săptămână. Ambii la pensie ... ce sa facă? Mai 
discutau mai una alta ... că, într-o bună zi, se cam întinseră la discuţii, şi, de vrednici ce erau, 
au facut ditamai gospodaria pînă seara târziu când au trebuit să se retraga pe la casele lor. Dacă 
cel învăţat era mai aproape, călugărul mai avea ceva de mers. Şi merse călugărul, şi merse, zi de 
vară, şanţ in şanţ, până ajunse acasă obosit şi lihnit de foame. Giorţaiau maţele de-ţi era mai mare
dragu de ele.

    Încet, încet, pe nesimţite, ca să n-o trezeasca pe nevasta-sa, intră în bucătărie pe întuneric şi, 
bâjbâind, gaseşte o oala. Işi lua o farfurie şi polonicul şi încet işi pune neşte ciorbă. N-o mai încălzeşte 
ca e foamea mare. Bagă o farfurie, două şi se culcă "satisfacut". Totul normal până acum. Întocmai ... că chiar 
aci e treaba. Se trezeşte el dimineaţa şi după mustrarea făcută de nevasta: 
- Unde-ai fost ma nenorocitule? la ce ora ai venit? eu, care toata ziua muncesc şi ţie nu-ţi pasă ... chestii 
obişnuite în familie, zice asta din urmă, călugarul de: 
- Da mai lasa-ma femeie-n pace ca nu prea ma simt bine ... acu mai ţipi şi tu ...
- Păi cum sa te simţi bine, dacă bagi în tine ca-n vapor. Bei de-ţi pierzi minţile. Nu ştiu cum rezişti atâta ? Ai
rezistenţă nu gluma. Te trezişti, mănânci, mergi la cârciuma, vii mort de beat şi te culci. Apoi din nou tot aşa ...
    O lăsă călugarul să turuie câteva minute şi-i zise, ca să schimbe vorba:
- Auzi FA dar tu ce Dumnezeu ciorba ai facut ? Că n-a fost bună de nimic ... şi carnea aia aţoasa din ea n-a 
fost fiartă deloc. 
    La care ea îndreptându-se curioasa spre bucatarie: 
- Ce ciorbă bă dementule ? Eu n-am facut nicio ciorbă. Ce visezi acolo? ... aaaaaauuu (a ajuns în bucătărie) ... 
beţivule ... aaaaaauuuu ... tu ai mancat lăturile unde am spălat eu vase .... aaaaaauuuuu ... ai mancat 
şi din buretele de vase ... o sa spun la toata luuumea !

	Între timp călugărul paşea agale, sa faca o livrare, spre wc  ...
	
				(Culeasă şi compusă de: Vasilescu Costel)
				(Inspirată din fapte reale)

Gospodarul tirist moşeşte o vacă

	La noi în sat e un tirist, nea Nae a lu Bodârlău, un om care a mers pe tir. A ieşit la pensie şi işi vede acum 
de gospodarie. E om respectat în sat şi om mare la sfat. Are o vacă şi o duce în planişte, ca toată lumea, la văcar, 
s-o pască. Nu stă departe de planişte ... decât iese din curte şi face câţiva paşi. Vaca borţoasa, mai sa nască şi 
nu alta ... că zise nea Nae când se întalni cu văcarul:
- Auzi mă Pulică, dac-o vezi că dă se se culce, o mâi dindărăt şi mi-o aduci acasă ... iţi dau şi eu o ţuica ... 
inteleseşi ?
- Da nea Nae, am eu grija, zise văcaru după care ridica bâta şi strigă din toţi boşogii către o surată ieşita din 
cireadă : hîdia tuţ Dumnezeii măti dă animal ... după care disparu la treburile lui.
Bun şi făcut, omul nostru se întoarse acasa şi se puse pe gospodărit. Şi gospodari, şi gospodari şi el şi nevasta-sa 
până după amiază când începură câinii să latre ca la lup. Iese el afară ... văcaru la poartă cu o vacă dindarat:
- Nea Nae, se lăsă, şi ţi-o adusă-i ... cum zise-şi matale, ... de ...
    Zis şi făcut. Ia Nae vaca, o bagă în grajd cu ajutorul văcarului, apoi scoate o ţuica ... ca motiv avea. Citesc ei o 
sticlă, după care, văcaru pleacă în ale lui. După asta începe sa dea târcoale la vacă sa vada ce face, daca naste, daca
nu. După ce trece vreo oră şi vede el că vaca ar da să nască dar nu poate, sună la veterinar să-i zică să vină. Vine 
şi veterinarul, vede care-i treaba şi face o injecţie la vaca:
- Stai liniştit nea Nae că o să nască. Te costă un milion două sute ...
- Ce să coste ? - zise Nae.
- Pai injecţia de ... ca să nască. Ce, vroiai sa stai cu viţelu în ea sa moară ?
- Auuu ... o gramada de bani ... tui mama măsi. Ma duc sa-i aduc ... bei o ţuica ?
- Multumesc nea Nae dar nu pot ca sunt cu masina si trebuie sa ajung si-n alte locuri.
Si pleaca nea Nae in casa sa aduca banii, amarat ca a ratat un bun motiv de baut.
    Zis şi făcut. Mai aşteaptă vreo oră, şi când se duce în grajd, vaca deja fătase. Bun ... asta e ... dai un ban dar 
rezolvi problema - zise el in gand - si mai trase o duşca. Se duce la nevasta, îi spune şi iar se pune pe gospodărit. 
    Dar nu trece mult şi iar hărmălaie afară, câinii lătrau ca la urs ...
- Care eşti mă de strigi asa ? ... ho ... că nu dau turcii ...
Era nea Costica al lui Carvaci.
- Bre Nae, auzi, nu cumva vaca mea e la tine? că nu-mi găsesc vaca şi auzii de la ăla al lu Pulică că pe la prânz ţi-a 
adus o vacă.
- Asa si ? Eu i-am zis sa-mi aduca vaca acasa. Ce crezi ca fură vaci şi mi le aduce mie ? Mi-a 
adus-o ca da sa nască.
- E asta-i acu ... şi vaca mea era pe născute şi mă gândii că poate le-a încurcat prostu şi ţi-a adus-o pe a mea.
- Bine - zise nea Nae - du-te şi verifică in grajd ... ai grija sa nu sperii viţelu.
Intră nea Costică ... când ... ce sa-i vadă ochii ? ... vaca lui :

- Bă nebunule ... e vaca mea bă !
- Aii ! - zise Nae - şi intră în grajd.
- Ce Dumnezeu, ba Nae, tu nu-ţi cunoşti vaca ? ... acu că ala al lui Pulică e prost şi nu ştie toate vacile ale cui sunt, 
mai inteleg, dar tu nu te uitaşi la ea ?
- Aoleo ... ai dreptate bă Costica. A mea nu are stea în frunte. Nevasta-mea o băgă în grajd când veni al lu Pulică la 
prânz (minţi el). Eu ştiu ce facură ei ? Bine că a fătat şi s-a rezolvat. Sa ştii ca am chemat doctorul. I-a facut şi 
injecţie. Un milion doua sute i-am dat.
- Bă Nae, asta e treaba ta ce-ai facut tu cu doctorul. Eu imi iau vaca şi plec acasa.
- Cum adică? - zice nea Nae - Pai şi mie cine-mi dă banii?
- Pai ce, i-am plătit eu ? - zice nea Costica - Dacă era vaca la mine-n bătătură ştiam ce să-i fac, nu chemam pe pârlitu ala de 
doctor să-mi ia o gramadă de bani. Nu ma interesează.
- Ia uite bă si la asta - zice Nae - vine să-şi ia vaca gata fătată, fără nicio grijă. Păi ce sunt eu aici ... maternitate? Fara 
să-mi dai banii de-i plătii nici nu ma gândesc. Hai ieşi afară din curte. Te aştept cu banii.
- Mă duc la poliţie, zice nea Costică, mai vedem noi ... Ce-s eu vinovat ca erai tu beat? Ai baut de-ai chiorât şi 
nu ţi-ai mai cunoscut nici vaca? Ce ? nu stiu eu ? ... si se îndepartă comentând pe uliţă.

	Între timp, Pulică văcarul venea c-o vacă dindărăt ...
	
				(Culeasă şi compusă de: Vasilescu Costel)
				(Inspirată din fapte reale)

Oda bocancului meu

	Bocancul meu cu toc pingelit
	Fara siret si fara catarami
	Umbla cam mult de la o vreme
	Si sare foarte des gardul cazarmii

	Mai ieri, bocancul drept mi-a zis onest:
	"Stapane te detest si te urasc,
	Esti prea greoi si prea umflat
	Mai lasa-l dracu de umblat"

	-"Ia taca-ti gura secatura
	C-acusi te arunc pe batatura!"
	Si ii facui un rostogol
	Intr-o baltoaca cu namol.

	Cand am iesit apoi, afara-n strada
	Citind pe garduri un imens anunt
	Bocancul imi zicea facand parada:
	"Vezi, boule, ca ai iesit descult !"


	si apoi

	"Ca sa mi se para mai scurt timpul pana la iesirea in invoirea m-am apucat sa-mi admir
	 bocancii. M-am simtit, intr-un fel, vinovat cu ceva fata de ei, ceea ce m-a determinat 
	 sa scriu aceste versuri. Era sambata ..."

				(Compusa de: Niculicioiu Gigi la data 13-XII-1986)

Douazeci si patru APRILIE

	... Cai ferate, trenuri, gari, 
	semafoare, intrebari,
	genti, sacose, geamantane, 
	mame, tati, burlaci, cucoane, 
	oameni cu copii in bratze,
	unchi, matusi, bunici si tzatze, 
	oratanii, gaste, ratze, 
	impegatzi, palete, frane, 
	personalul care vine 
	si rapidul care pleaca, 
	o bariera cade-n graba 
	si opreste-n loc o raba, 
	chioscuri, ziare si reviste, 
	fotografi de zile triste,
	ganduri, planuri, sentimente, 
	ere, veacuri si momente, 
	garduri, usi, ferestre,	clantze, 
	si priviri fara sperante, 
	popi, ciobani, femei, barbati, 
	militari incorporati,
	lume multa, harmalaie,
	vanzoleala si bataie,
	nasul, controlor civil,
	plange-n gara un copil,
	o batrana scoate apa 
	si o vaca se adapa,
	muzica, dans si antreu,
	zgomot, tacanit de tren,
	suiera cam suparat
	un marfar intarziat,
	tragedie si sperantza,
	prima clipa de vacantza

	... AMR 3 zile

				(Compusa de: Niculicioiu Gigi la data 21-IV-1987)

Noi si cei de alaturi

	Nu stiu daca bunicul meu
	A incaput langa tac-sau
	Dar stiu ca fiu-sau
	N-a inca, incaput langa el
	Si l-a mutat
	Eu,
	Cred ca nu incap langa tata
	Dar, deocamdata ne acceptam
	Caci el, zice una
	Eu zic alta
	Si cateodata, ne mai certam
	Poate ca nici eu nu incap langa tata
	Dar...!
	Unde-i baiatul ?...
	Unde mi-e fata ?...
	

				(Compusa de: Niculicioiu Gigi la data 14-XII-1998)

Maxime, cugetari si ziceri

	"Zambetul, este in exclusivitate o calitate a omului; prostii, de aceea
rad mereu, ca sa arate ca sunt oameni !"
	
	"Sa fim oameni atata timp cat stiinta n-a descoperit ca suntem altceva !"

	"Cel mai dureros lucru este sa te stii "in plus" acolo unde erai TOTUL !"

	"Iubirea este cea mai nobila forma de canibalism !"

	"Cand ai cazut invata-te sa te ridici si mergi mai departe, iar daca nu 
reusesti ... opreste-te de tot !"

	"Ca sa fii fericit o clipa - RAZBUNA-TE !
	 Ca sa fii fericit o viata - IARTA !"
	
				(Culese de: Niculicioiu Gigi)


	"Sunt unii atat de prosti ca daca li se iveste o idee geniala la suprafata
creierului se sinucide de atata singuratate !" 

	"Oricat o scuturi tot mai ramane o picatura in chiloti !"

	"Nu te contrazice cu prostul ca risti sa te confunde lumea cu el !"

	"Nu mor caii cand vor cainii !"

	"Mai tata sa stii tu ca atunci cand n-or mai exista prosti o s-o ducem rau de tot !"

	"Cel mai usor lucru din lume este sa te lasi de fumat. Sunt unele persoane
care se lasa de nenumarate ori !"

	"Sa simulezi un orgasm e usor. Sa simulezi o erectie este mai greu !"

	"Moartea trebuie privita cu indiferenta !"

	"Daca simti ca nu mai ai fler aprovizioneaza la cel mai apropiat supermarchet !"

	"Mersul la biserica nu te face credincios, asa cum statul intr-un garaj nu te face masina !"
   
	"Daca, doar, nu mananci de dulce asta nu inseamna ca ai tinut post !"
    
    "Mitocanului nu-i poti bate obrazul pentru ca el s-a nascut jignit !"
    
    "Romanul s-a invatat sa aiba din toate ... cate nimic !"
    
    "Cine a zis ca prostia nu doare n-a zis bine deloc. Prostia ne doare pre noi ceilalti !"
    
	"Singurele lucruri reale, singurele lucruri pe care le ducem cu noi pâna la urma sunt propriile 
noastre sentimente, dragostele noastre, patemile noastre, urile si adversitatile noastre. Ma-ntreb: noi, 
la capatul vietii noastre, ce-am lasa în afara? Banuiesc ca putem lasa niste sentimente. Mai putin de ura, 
întrucâtva de patemi dar... de dragoste mai ales.  !" (Nichita Stanescu)

	Elogiu catre Eminescu via Calinescu
	"Ape vor seca in albie si peste locul îngroparii sale va rasari padure sau cetate, si câte o stea 
va vesteji pe cer în departari, pâna când acest pamânt sa-si strânga toate sevele si sa le ridice în 
teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale." (George Calinescu)

				(Culese de: Vasilescu Costel)	

Impacare de primavara

	Si iata
	Imbracata in verde
	Cu lauri, 
	Cu grauri, 
	Cu flori,
	Cu fiori,
	Cu berze
	Chiar treze
	Din nou se arata
	Purtata de vant
	Ca nimeni nu crede

	Dar trece
	Purtata de vant
	Iar lauri
	Si grauri
	Si flori
	Cu fiori
	Si berze
	Doar treze
	Li-i frica de rece
	Si liberi aleg
	Alt loc pe pamant

	Din nou se arata
	Dar purtata de vant 
	Ea pleaca
	Insa stau impacat doar la gandul
	Ca stie etatea acestui pamant
				(Compusa de: Vasilescu Costel)

Nimic

	Nimic am fost, 
	dar acum simt si vad, 
	gust tot ce nu-i venin
	
	Apoi invat, 
	apoi iubesc, 
	apoi traiesc viata din plin
	
	Las totul in urma 
	si-am sa plec 
	cu un dric

	Am fost ... 
	Ce-am fost? 
	Acum? ... nimic !

				(Compusa de: Vasilescu Costel)

Povestea fantanii albe

	La noi in sat exista o fantana. Asa si ? Ce daca ?... ati putea spune.
Da aceasta fantana are un farmec aparte. Aparent pare o fantana normala, cu apa (nu?)
la care se opresc vitele satului la intoarcerea de la pasunat sa-si mai domoleasca
setea. O poti privi o zi intreaga si nu poti spune daca are sau nu ceva special. 
Nu are, nu are nici macar cumpana, asa cum aveau suratele ei mai hat, odinioara. Dar
daca intrebati in stanga sau in dreapta: "Hei bade ... care-i treaba cu fantana cea, 
c-am auzit ca ar fi oarce de povestit ? " cu siguranta ca-ai auzi o istorioara 
interesanta si binenteles diferita, in functie din ce pacatoasa de gura iese. Oricum 
istorioara in esenta ei va fi intotdeauna aceiasi: blestemata de fantana, cu coaja ei 
alba farmeca si ademeneste babele din sat. 

	Conita Leana sa-i spunem, intra in vrie. Viata aspra, lipsa barbatului, 
cainele vecinului care nu-i da pace in noptile cu luna, si mai ales arsita zilei de
Marti o sleiesc de puteri. Pe cer niciun pic de nor. Soarele straluceste ca prostu.
Slabiciunea ei este simtita de nastrusnica fantana, mai ales ca Lenuta 
locuieste la o aruncatura de bat (la propriu). Fermecata femeia vede "adevarata" 
iesire din labirintul vietii ei. Capul sus, umerii drepti ... e mandra ...
punct de reper "Fantana". Lenuta e femeie inalta, atleta, pletele ei lungi si matasoase
murmura sub basma, ochii negrii scanteietori, ficsi, patrunzatori, stau ascunsi in spatele 
nenumaratelor dioptrii. Se ridica de pe scaunul carpit cu cuie si sarma. Porneste. Ai
crede ca o face cu teama, cu incertitudine. Nicidecum. Nu e un travaliu, e un salt de 
caprioara. Un pas, inca un pas ... distanta se micsoreaza vazand cu ochii ... inca unul
si salt ... timpul se opreste in loc ... bulendrele fluturande, picioarele in fata, pluteste 
in aer pe langa jgheab, peste marginea fantanii, apoi trosc cu capul in roata fantanii ... se 
trezeste la realitate. E prea tarziu ... forta gravitational isi face datoria si cu o 
acceleratie de 9.8 (parca) m/s ajunge rapid pe fundul fantanii, care, culmea, nu are
o cantitate impresionanta de apa. Conita Lenuta, racorita bine, cu apa pana la brau,
cu o mana clefetita striga dupa ajutor: Help ! Help ! Help !

	Nu trece mult timp. Sa zicem 2 luni ? In fine ... mamaie Victorita-i vecina cu 
conita Leana. A auzit patzania ei. A vazut cum viata conitei Lenuta s-a schimbat. Trece 
zilnic pe langa fantana ... Are si ea o viata aspra, dar nu-i lipseste barbatul si in plus
cainele-i al ei, dar arsita ... eeeee ... si-apoi nici nu-i chiar atat de adanca NU ? Nu-si 
gaseste curajul. La cautat la biserica, la cautat la sfatul babutelor, in ghiocul tigancii.
De ce sa va mai tin in suspans ... ce mai ... la gasit acolo unde spera mai putin, la 
barbatul ei. O cearta serioasa a pus capac si ceatza pe ochi. Un, doi, trei ... (erau doua 
aruncaturi de bat) ... patru, cinci, sase, piciorul drept, apoi cel stang si ... jump, a 
doua victima. Apa pana la brau, rece, buna de baut (sau ma rog) poti supravietui o buna
perioada pana cand ajunge cineva sa te scoata.
	
	Nimic grav nu s-a intamplat, si asta-i foarte bine. Doar pe la colturi se barfeste,
se mai infloreste, iar cu totii se intreaba care-i urmatoarea. In fiecare dimineatza trec vacarii 
si ofteaza adanc cand vad fantana goala si parca fara niciun scop.

				(Culeasa si compusa de: Vasilescu Costel)
				(Inspirata din fapte reale)

Povestea vulturului

     Un barbat a gasit intr-o zi un ou de vultur. L-a luat si l-a pus in
cuibul unei gaini din ograda sa. Odata cu puii de gaina a iesit si
puiul de vultur iar acesta a crescut impreuna cu ei.

     Toata viata lui, vulturul a facut ceea ce faceau si gainile de curte,
scurmand pamantul dupa viermi si insecte, gandindu-se ca si el e gaina..
Intr-o zi, vazand o pasare pe cer, a inceput sa dea din aripi si chiar a
reusit sa zboare cativa metri in aer. Cand au vazut aceasta, pasarile din
curte au inceput sa rada spunandu-i ca degeaba incearca sa imite zborul
pasarilor...oricum nu va reusi pentru ca nu este altceva decat o
gaina...iar gainile nu zboara.

     Anii au trecut si vulturul a imbatranit. Intr-o zi a vazut o pasare mare
si impunãtoare deasupra lui, pe cer. Ea zbura cu maiestrie in bataia
vantului, dand cu forta din aripile sale puternice si aurii. Batranul
vultur s-a uitat in sus cu teama dar si cu respect. "Cine e aceasta
pasare?" a intrebat.

     "Acesta e vulturul, regele pasarilor" au raspuns pasarile de curte. "El
apartine cerului. Noi apartinem Pamantului pentru cã suntem gaini. Astfel,
vulturul a trait si a murit ca o gaina, pentru ca asta i s-a spus ca
este."

				(Culeasa de: Vasilescu Costel)
				(inspiratie Anthony de Mello)

	

Povestea vulturului ... dar altfel

     Intr-o zi, plimbandu-se prin padure, un om gasi un pui de vultur de
abia iesit din gaoace. Dandu-si seama ca daca l-ar fi lasat acolo,
singur si parasit, l-ar fi condamnat la moarte sigura, omul lua
puiul acasa si-l puse intr-un cotet, impreuna cu niste pui de gaina.

     Puiul de vultur crescu alaturi de acestia si, bineinteles, invata sa
se poarte ca o gaina: scormonea pamantul pentru a gasi viermi si
insecte, manca semintele pe care i le dadea stapanul, cloncanea si
cotcodacea, iar daca batea din aripi nu se ridica mai mult de cateva
zeci de centimetri.

     Au trecut astfel cateva luni, timp in care vulturul nu se indoi nici
o clipa ca locul lui ar fi altundeva decat in curtea stapanului,
printre celelalte gaini. Mai mult, era convins ca el insusi este o
gaina.

     Pana cand, intr-o zi, privind spre cerul albastru si fara nori, vazu
un alt vultur planand maiestuos, aproape fara a-si misca aripile
robuste.

     Vulturul a inteles dintr-o data care este adevarata lui natura. Si-a
dat seama ca nu exista obstacole care sa-l impiedice sa zboare, in
afara de cele din mintea lui, si, dupa cateva tentative, s-a ridicat
in zbor spre infinit, intr-adevar liber.

     Dupa ce au vazut ca fostul lor tovaras de joaca si de seminte si-a
luat zborul, pierzadu-se in imensitatea cerului, multe din gaini au
devenit constiente de trista lor situatie si au inceput sa viseze sa
devina vulturi.

     Incepura sa circule, la inceput aproape clandestin, apoi mai
deschis, niste filosofii ciudate care argumentau ca fiecare gaina
avea inauntrul sau un vultur care astepta sa fie eliberat. "Conditia
de gaina nu este decat rezultatul unor credinte limitante",
substineau niste gaini-profete, "schimbati credintele, si cerul va
fi al vostru".

     Aparusera tot felul de carti in domeniu, cu titluri gen "Cum sa
devii un vultur in 30 de zile", "Vulturocibernetica", "Analiza
vulturactionala", "Minunile zborului", "Declanseaza vulturul din
tine" s.a.m.d.

     Pentru cei care aveau bani de cheltuit, aparusera si seminarii (de
Programare Gainolingvistica) si cursuri audio si video, unde se
invata cum sa vizualaizezi lumea vazuta de sus, cum sa recunosti
sunetele celorlalte pasari (sa te pui in rapport), cum sa percepi
senzatia vantului in aripile tale (condita de vultur nu poate fi
atinsa fara concentrare asupra canalelor senzoriale potrivite).

     Mai interesant, aparuse si o metoda de analiza (gainogramma), care
depista 9 feluri de a fi gaina, si in consecinta 9 drumuri diferite
spre a deveni vultur. Aparusera si niste tehnici, cum ar fi
Echilibrul Gainoemotional si CFT (chicken freedom technique), care
te invatau ce se intampla daca apesi pe niste puncte de pe cap si
piept spunand "Iubesc si respect aripile mele", si anume ca iti va
trece frica de inaltime (principalul obstacol in drumul de
dezvoltare spre conditia de vultur).

     O gaina mai intreprinzatoare decat celelalte puse la cale un sistem
de multilevel marketing care consta intr-un complex sistem de puncte
care se obtineau vanzand cursuri si seminarii celorlate gaini,
argumentand ca ridicarea in ierarhia sistemului era metoda cea mai
sigura pentru a se apropria de starea de vultur.

     Cine frecventa un numar suficient de cursuri putea sa
devina "gainocoach certificat", si ii ajuta pe ceilalti sa mearga
mai rapind pe drumul dezvoltarii.

     Nu e nevoie sa spun ca atunci cand cineva, in lipsa totala a unor
rezultate concrete, isi exprima indoielile asupra sensului pe care l-
ar avea toata treaba asta, era imediat acuzat - din partea celor mai
exaltati si convinsi - ca este stapanit de credinte limintante si
blocat de gandul negativ.

     Mai ales, i se repeta in continuu: "Aminteste-ti de fostul nostru
tovaras, care dupa o viata de gaina a putut sa zboare; pune
angajament si credinta, si o sa reusesti si tu."

....

     Ultimele stiri din cotet imi confirma ca niste gaini s-au imbogatit,
altele tot cauta tehnica potrivita pentru a se ridica in zbor, si
altele asteapta venirea Marelui Gaina care ii va scoate din conditia
lor.

     Din cate am aflat, nimeni dintre ei nu s-a mai ridicat de la pamant
mai mult decat niste zeci de centrimetri.


				(Culeasa de: Vasilescu Costel)
				(Inspiratie Anthony de Mello)

	

Despre Prejudecata

     Un grup de oameni de stiinta au pus intr-o cusca cinci
maimute si in mijlocul custii o scara, iar deasupra
scarii o legatura de banane.

     Cand o maimuta se urca pe scara sa ia banane, oamenii
de stiinta aruncau o galeata cu apa rece pe celelalte
care ramaneau jos.

     Dupa ceva timp, cand o maimuta incerca sa urce
scarile, celelalte nu o lasau sa urce. Dupa mai mult
timp nici o maimuta nu se mai suia pe scara, in ciuda
tentatiei bananelor. Atunci oamenii de stiinta au
inlocuit o maimuta. Primul lucru pe care l-a
facut aceasta a fost sa se urce pe scara, dar a fost
trasa inapoi de celelalte si batuta. Dupa cateva batai
nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scara.

     A fost inlocuita o a doua maimuta si s-a intamplat
acelasi lucru. Prima maimuta inlocuita a participat cu 
entuziasm la baterea novicelui. Un al treilea a fost 
schimbat si lucrurile s-au repetat. Al patrulea si in fine al 
cincilea au fost schimbati.

     In final, oamenii de stiinta au ramas cu cinci maimute
care, desi nu primisera niciodata o baie cu apa rece,
continuau sa loveasca maimutele care incercau sa
ajunga la banane. Daca ar fi fost posibil ca maimutele
sa fie intrebate de ce ii bateau pe cei care incercau
sa se catere pe scara, raspunsul ar fi fost: "Nu stim.
Lucrurile intotdeauna au fost asa aici..."

     "E mult mai usoara dezintegrarea unui atom decat a
unei prejudecati" - Einstein

				(Culeasa de: Vasilescu Costel)